[image name=line]
Eram mic. De abia implinisem 8 ani, cand
Romania batea marea si "infioratoarea" (dupa cum era prezentata la TV) echipa a
URSS-ul la
Copa del Mondo Italia 1990, cu doua goluri ale lui
Lacatus. Era momentul in care incepeam sa scriu pe caietele de matematica numele jucatorilor din echipele de fotbal. Si cum reuseam sa gresesc cate o litera la 8-lea sau al 9-lea fotbalist, sau sa imi cadea o picatura de cerneala din stiloul chinezesc de 2 lei si jumatate, o luam de la capat. Asta insemna alta foaie dubla, rupta de la mijlocul caietului, si certuri si amenintari din partea tatalui meu - "mai vezi tu caiete cand ...". Dar imi lua mereu. :)
In fine. Sa revin la subiect. Meciul respectiv s-a jucat pe
Stadionul San Nicola din Bari. Prima data cand am auzit de acest oras.
San Nicola in italiana egal
Sfantul Nicolae in romana. Cum ramasitele
Sf. Nicolae sunt depuse la o bazilica bareza, iata un prim obiectiv musai de vazut in acest oras.
![puglia]()
Daca te uiti pe harta, vei vedea ca orasul
Bari este situat chiar la "glezna/calcaiul cizmei" (al Italiei). Administrativ vorbind, face parte din regiunea
Puglia, una dintre cele mai sarace zone ale
Italiei. Este o regiune
terra rossa - solul este rosu, parca a fost facut din caramida sfaramata. Si ce creste si se cultiva peste tot prin
Puglia? Ia uita-te in stema regiunii, de mai sus. Recunosti? Evident, maslini.
Surpinde faptul ca in
Puglia, desi lumea nu este instarita ca in nord, casele si oraselele sunt curate, oamenii pe strada bine imbracati. Cu terenurile agricole ticsite de bolovani si pietris e mai greu de scos capul in lume. Poate si de aceea a fost ales
maslinul ca portdrapel agricol al regiunii.
Iata doua poze facute la repezeala din tren, la
20 de minute de
Bari. Scuzati calitatea lor.
![bari-2]()
![bari-1]()
Cate zile iti sunt necesare in Bari
Bari in sine este un oras de vazut intr-o zi cel mult. Imagineaza-ti ca de la
gara centrala pana la mare, la
Adriatica, faci in jur de
25-30 de minute pe jos. In acest rastimp treci pe artera comerciala a orasului si traversezi
orasul vechi. Deci perimetrul de vizitat este cam de 20 de minute/20 de minute de mers pe jos (sud-nord, respectiv est-vest).
Superbe sunt oraselele aflate pe langa
Bari, cum ar fi
Alberobello -
despre care am scris aici -
Polignano a Mare,
Altamura,
Matera, s.a.m.d., despre care voi scrie in zilele urmatoare.
De exemplu, drumul cu trenul spre
Matera trece prin
Altamura si dureaza o ora si jumatate. Mai aduna drumul de intoarcere si deja
3 ore din ziua ta s-au dus.
Concluzionand, in
2 zile poti vedea
Bari si inca 2-3 orasele pe langa, in
3 zile introduci si
Matera si
Altamura in city-breakul tau, iar in 4 poti merge si la
Alberobello,
Locorotondo,
Martina Franca.
![matera-23]()
Matera, regiunea Puglia, Italia
Ce e de vazut si de facut in Bari
Sa stabilim ceva din capul locului. Bari nu e genul de oras unde mergi la muzee. Desi sunt cateva, chiar foarte putine, Bari trebuie simtit. Trebuie admirat. Trebuie sa te bucuri de fiecare straduta ingusta, de fiecare intrand care ti se arata.
Am pus pe harta cele mai importante puncte in care (cel mai probabil) vei ajunge, pe parcursul calatoriei tale la Bari.
Si cum scrie in mai toate ghidurile,
cifrele de pe harta indica:
1.
Gara Centrala. Daca vii cu avionul, indiferent cum faci transferul (autobuzul 16, autobuzul expres sau metroul usor) catre oras, vei ajunge aici - in piata
Aldo Moro. Tot de aici pleaca si trenurile catre orasele de care ti-am amintit mai sus.
![gara-bari]()
2.
Catedrala din Bari. Italienii sunt oameni credinciosi. Cei din
Puglia sunt foarte credinciosi. Sa nu te mire daca vei vedea la intrarea in foarte multe case din centrul istoric mici zone dedicate lui Iisus, Fecioarei Maria si altor sfinti (o mica vitrina cu o icoana sau statueta, flori si lumanari aprinse). Revenind la catedrala, aceasta este dedicata
Sf. Sabin, ale carui moaste sunt depuse acolo inca din
secolul al IX-lea.
![bari-5]()
3.
Basilica din San Nicola. Este un loc special pentru mine si in general pentru noi, ortodocsii. In
Basilica San Nicola sunt moastele
Sf. Nicolae. Povestea acestora este foarte interesanta. In anul
1071, Romanus IV, imparatul Imperiului Bizantin, este invins de turci, in
batalia de la Menzikert. Drept urmare, turcii pun stapanire pe regiunea
Asia Minor. Moastele
Sf. Nicolae se gaseau la
Myra, in acea regiune, actuala zona geografica a Turciei.
Obiectivul devine loc de pelerinaj pentru crestini, dar din cauza numeroaselor atacuri, zona devenise foarte periculoasa. S-a pus asadar problema stramutarii moastelor.
Bari si
Venetia s-au oferit sa gazduiasca moastele, iar in confuzia creata, marinarii din
Bari l-au adus pe
Sf. Nicolae in orasul lor. Sunt legende care spun ca de fapt moastele ar fi fost aduse de niste hoti sau de pirati. Mai putin important.
Dupa o vizita la cripta
Sf. Nicolae - acces gratuit - intra in magazinul alaturat si ia-ti o iconita care sa-ti aduca aminte de vizita si liniste in casa. ;)
![bari-3]()
![bari-4]()
4.
Lungomare. Este "Promenade des Anglais"-ul
Bari-ului. O sosea care se intinde de-a lungul marii, mai austera decat vestita promenada din
Nisa, dar numai buna pentru o plimbare la pranz sau pentru o repriza de jogging dimineata.
![bari-6]()
![bari-7]()
![bari-8]()
5.
Teatrul Petruzzelli. Al patrulea teatru ca marime din
Italia. Il vei vedea la un moment dat, la capatul unuei stradute care se intersecteaza cu artera comerciala a orasului.
![bari-16]()
6.
Corso Vittorio Emanuele II. Se putea ca bulevardul principal din
Bari sa nu poarte numele
primului rege al Italiei? Nu. Acest bulevard, cu o banda de mers pe sens, separa practic orasul vechi de zona comerciala a orasului. Mare atentie la masini si la scuteristi. Sunt cam nesimtiti si s-ar putea sa te calce chiar pe trecerea de pietoni daca nu esti atent. In
Bari, notiunea de
priorietate la pietoni e optionala. :P Pe partea cu
centrul vechi vei gasi cateva restaurante si terase relativ bune.
![bari-17]()
![bari-19]()
![bari-18]()
7.
Via Sparano da Bari. Este principala artera comerciala pietonala a orasului. Cum vii de la
gara catre
centrul vechi, poti merge pe aceasta strada cu magazine de fite - Hermes, Luis Vuitton, Gucci, Emporio Armani, Prada. Sunt pe
Via Sparano si cateva magazine pentru turisti "normali".
![bari-21]()
![bari-20]()
8.
Teatrul Margherita si portul vechi. Cladirea teatrului cu nume de pizza, nu e un mare spectacol. Am pus-o pe harta doar ca sa ai un reper unde este
portul vechi, pe care harta nu vrea nici in ruptul capului sa il afiseze. Sa-i fie rusine! Zecile de barcute vopsite predominant in
albastru azzurro, le apartin pescarilor locali - o specie aparte. Cum te uiti de la teatru catre
Lungomare, vei vedea o mica piata de peste si fructe de mare. Pescarii respectivi ies dimineata in larg, prind caracatita, sepie si un soi de dorada, pe care le vand mai apoi in aceasta piata. Nu intelegi ce vorbesc intre ei pentru ca e un dialect de bareza-napoletana-siciliana, nu stiu exact ce. Sunt destul de incomozi cand te uiti la ei. Joaca table, carti, barbut si vorbesc tare, parand destul de agresivi. Deci te duci, te uiti si ai plecat. Acum nu erau prea multi pentru ca e iarna.
![bari-9]()
![bari-10]()
![bari-11]()
![bari-12]()
![bari-13]()
![bari-14]()
![bari-15]()
9.
Portul de feriboturi. Este locul de unde pleaca navele cu turisti catre Albania, Grecia sau Croatia. Nimic special in mod deosebit. E frumoasa soseaua care se incolaceste in jurul centrului vechi, pe malul marii.
Barivechhia - orasul vechi din Bari
Este de departe atractia numarul 1 a orasului.
Barivechhia este un fel de
Napoli, mai curat si mai sigur. Locuitorii
Bari-ului au o vorba - "Se Parigi avesse il mare, sarebbe una piccola Bari" (Daca Parisul ar avea mare, ar fi un mic Bari).
Realitatea e ca zona istorica a orasului
Bari era, pana nu demult, un loc destul de
periculos. De cand autoritatiile au intervenit si s-au construit restaurante, piete pentru turisti, criminalitatea a scazut. Se fac eforturi mari ca orasul sa devina foarte "turistic". Am fost de 2 ori in
Bari, si am iesit chiar si seara tarziu, si nu m-a intrebat nimeni de sanatate, chiar daca ma aflam pe stradutele inguste ale zonei centrale.
![bari-23]()
![bari-25]()
![bari-24]()
![bari-22]()
![bari-26]()
Interesant e faptul ca multe case au usa de intrare in bucatarie sau in living chiar in strada. Daca oamenii sunt acasa, stau de regula cu usa deschisa, numai o perdea - cum sunt acelea care ofera protectie de muste la casele de la noi de la tara - interpunandu-se intre strada si locuinta.
In aer se simte miros de detergent si balsam, gratie rufelor puse la uscat pe o sarma agatata la mica invoiala.
Cum te deplasezi, unde te cazezi si ce mananci in Bari
Deplasare - Un bilet de autobuz costa
1 euro in
Bari, dar mersul pe jos nu numai ca face piciorul frumos, dar iti permite sa ajungi rapid unde ai nevoie. Autobuzul mai mult te incurca, deci uita total de el.
Cazare - Accentul cade in
Bari pe serviciile de tip
B&B. Hoteluri sunt putine. Nu evita nici macar
B&B - urile cu baie comuna. Ele sunt de fapt un apartament stil vagon, cu 3 sau 4 camere, transformat intr-un mic hotel pe un etaj. Ai doua bai, fiecare cu cheia la camera lui.
![bari-31]()
Ce mananci - Bucataria bareza e simpla, dar gustoasa. La capitolul paste, poti incerca specialitatea locala -
orechiette - paste in forma de ... ureche. Acestea erau facute de femei la tara, inca din cele mai indepartate timpuri. Pizza e musai sa fie napoletana (cu mozzarella, suc de rosii si anchois). Iti recomand din suflet restaurantul
La Uaschezze din centrul vechi. Am mancat acolo 2 seri la rand. Carnatii mi-au placut in mod deosebit, fiind reinterpretati - aveau un condiment gen ghimbir sau ceva asemanator cu menta inauntru. Geniali. Altadata am mancat un platou imens de 2 persoane cu prosciutto din parma, 2 tipuri de salam italienesc, prosciutto cotto,
bresaola si 3 tipuri de branzeturi (mozzarella, parmezan si ceva gen ementhaler). Toata povestea a costat
13 euro plus un litru de vin rosu de casa (10 euro) si 3 euro coperto pentru 2 persoane. Platoul de mai jos a costat
8,5 euro.
In concluzie,
mancarea e foarte ieftina in
Bari. La o paninoteca mananci un meniu cu
5 euro fara probleme (un sandwich mare si o bautura la alegere).
![bari-142]()
![bari-27]()
Cand e cel mai bine sa mergi in Bari
Din
aprilie pana in
octombrie vremea este foarte placuta. In
Bari se poate face chiar si plaja vara - pe
Pane e Pomodoro spre exemplu. Iarna sunt cam
8-12 grade la amiaza si ninge foarte rar.
Cum ajungi de la aeroport in oras
Aeroportul din
Bari este unul modern, dar micut. Poarta numele lui
Papa Ioan Paul al II-lea, pentru ca tot vorbeam despre credinta. Cea mai ieftina varianta de a ajunge in centru este
autobuzul 16 -
1 euro. Cursa dureaza
35-40 de minute. Exista si o linie expres care face cam
30 de minute si costa
4 euro. Metroul usor pleaca din 40 in 40 de minute, costa
5 euro si face
20 de minute.
![bari-30]()
Ce trebuie sa mai stii despre Bari
- Soferii si scuteristii sunt foarte "infipti". Mare atentie, chiar daca esti pe zebra si e verde.
- Daca auzi oameni vorbind intr-o limba care nu e nici araba, nici turca, nici sarba, sa stii ca sunt albanezi. Sunt foarte multi in zona.
- La 8 dimineata strazile sunt foarte animate. Toata lumea alearga sa isi ia "doza" de cafea - espresso, in drum spre serviciu.
- Restaurantele si magazinele se inchid pe la 13-14 si se redeschid seara. La 4 dupa-amiaza esti "fiul ploii" daca nu esti mancat. Sandwich sau ceva rapid scrie pe tine.
- Cardul e foarte putin acceptat. Din motive de evaziune fiscala (probabil).
![bari-149]()
![bari-148]()
![bari-147]()
![bari-146]()
![bari-145]()
![bari-144]()
![bari-143]()
![bari-141]()
![bari-140]()
* Daca ti se pare util, te astept cu un like pe facebook.com/Mihajurca.ro. Multumesc!
Aterizarea la Lisabona e interesanta, dar iti da si o senzatie ciudata. Aeroportul fiind situat chiar in oras, pe linia finala inainte de aterizare, ai impresia ca avionul va agata varful unui bloc sau al unei cladiri de birouri. Totul se succeda prin fata ochilor cu o viteza naucitoare. Mai condimentam cu cateva rafale de vant la aterizare si ... am ajuns. Touch down aproape perfect.
Ajungem la control pasapoarte. Langa noi, la non-EU, "prietenii" din Angola, care venisera cu un avion al companiei nationale. Tin sa va spun ca nu am vazut niciodata atatia cetateni de culoare la un loc mai aranjati si cu figuri intelectuale. Parca erau scosi din cutie. Daca ma intreba cineva de Angola acum 2 saptamani ziceam ca e o tara nu din lumea a 3-a , ci a 4-a.
Acum inteleg de ce Cristina, prietena mea, imi spunea ca atunci cand lucra la Emirates, cand avea zbor de Angola primea una din cele mai mari diurne (300 USD). Pentru Lisabona se primeau 47 de euro, spre exemplu. Si ca in Angola a dat 25 de dolari pe o Coca Cola. Trebuie cercetat, pentru ca e ceva putred in ... Angola.
In fine. Trecem de control. Aeroportul e nou si spatios. Luam bagajele si mergem sa ne enervam la biroul de rent-a-car. Pe scurt, mai platim inca vreo 175 de euro pentru nu stiu ce asigurari suplimentare, plinul de benzina si taxa de transponder. Asta e un mic dispozitiv lipit pe parbrizul masinii, care permite cititoarelor de pe autostrada sa te taxeze. La final, cand revii cu masina, se citeste transponderul si platesti taxele. Exista si zone pe autostrada unde se plateste "la mana". Dar voi reveni altadata cu povestea amanuntita. Si cum dintr-un Audi diesel m-am trezit cu o puturosenie de Fiat Punto, pe benzina, motor de 1.2.
Drumul spre Algarve, pe coasta
Pentru a ajunge in sudul Portugaliei, ai cam 2 variante. Autostrada, cu 3 benzi, si foarte putine masini pe ea, pentru ca se plateste sau drumurile nationale, pe alocuri cu aspect de drumuri judetene. Am ales drumul national pentru ca merge pe langa coasta si doream sa vedem Oceanul cat mai repede. In mare, aceasta e ruta aleasa.
Ce am vazut de la Lisabona la Portimao (Algarve) nu poate fi usor reprodus in cuvinte. Cred ca in cei aproape 300 de kilometri pe care i-am facut, peisajul s-a schimbat de cel putin 15 ori. Este de necrezut cum treci de la zona de campie parlita de vant si de soare, la zone cu vegetatie montana, de la sol alb la sol portocaliu, exact ca zgura. La fiecare 15-20 de kilometri, ceva se schimba.
Dupa ce am trecut de Setubal, am ajuns pe langa un parc natural. Solul era alb, parca presarase cineva cenusa pe jos, iar copacii aveai impresia ca erau carbonizati de foc, dar totusi mai stateau in picioare. Imi imaginez ca asa e pe Luna. :P
Nu mai trece mult timp si ajungem intr-o zona cu pamant rosu caramiziu. Cred ca asa e pe Marte.
Drumurile din Portugalia sunt exact ca cele din Romania. Gasesti portiuni foarte bune, unde asfaltul e de buna calitate, dar si gropi de nu stii daca mai iesi cu planetarele intregi. Si ei alearga cu masinile si depasesc riscant. Singura diferenta e ca daca un sofer iese de pe o strada perpendiculara pe directia ta de mers, si ma refer aici la drumul parcurs spre sud, nu iese cu jumatate botul masinii in calea ta. Are rabdare si asteapta sa treci. In rest sunt multe semafoare si sensuri giratorii, mai ales in Algarve.
Cat despre satele portugheze prin care am trecut, senzatia pe care multe mi-au lasat-o a fost de saracie. Casele sunt mici - multe dintre ele au numai parter - vopsite in culori deschise. Predomina albul si pastelurile. Sunt obitoare in combinatie cu lumina puternica a soarelui. Sunt zone in care parca esti in Mexic, la propriu nu la figurat, dar sunt si sate care seamana mult cu Santorini din Grecia - case bagate unele in altele pe un deal.
Si am vazut extrem de multe case abandonate sau de vanzare, dar intr-o strare avansata de degradare.
Primul loc unde am vazut Atlanticul este la Sines, un port industrial din vestul Portugaliei. Pe langa promenada cu foarte mult bun gust amenajata - pesemne era noua - am nimerit si intr-un port pescaresc 100% portughez. E prima oara cand vad pe viu custi cu grilaj pentru prinderea crabilor. Si daca tot aveam privelistea asta, era pacat sa nu facem si un mic picnic.
Urmatorul loc vizitat a fost Vila Nova de Milfontes - un loc iubit de surferi datorita valurilor mari pe care le face apa oceanului. Acolo am avut efectiv impresia ca am ajuns la capatul pamantului. Un sens giratoriu si hopaaa oceanul. Nu era nimeni pe plaja, asa tot ce se vedea erau urmele mele.
In fine, dupa o alta repriza sanatoasa de mers cu masina am ajuns si la Sagres, cel mai sud-vestic orasel al Europei. Privelistea nu mi s-a parut iesita din comun. In schimb, impresioneaza zgomotul pe care il fac valurile cand se sparg de stanci. La Sagres este si o fortareata. Cu 3 euro intri in ea, ca sa vezi o biserica si un shop. Nu merita deloc!
Ziua am incehait-o in Portimao, unde ne-am si cazat si de unde voi continua maine povestea.
Ma "joc" in vacanta cu un aparat Sony RX 10. Dar m-a ajutat din plin si peisajul! :)
* Daca ti se pare util, te astept cu un like pe facebook.com/Mihajurca.ro. Multumesc!
Se poate cobori pana la nivelul apei pe niste scari destul de intortocheate, pe care, daca a plouat putin inainte, cum a fost cazul astazi, aluneci de nu te vezi.
De la Ponta da Piedade, ne mutam aproximativ 500 de metri mai incolo, pana la 
De la restaurant coboram spre plaja, pe niste scari de lemn. Sunt nici mai mult, nici mai putin, de 200 de scari. Se coboara usor, la urcat e problema.
De pe aceasta plaja se poate trece pe cea alaturata printr-un tunel sapat in stanca. Te simti ca un miner cand treci prin el.
In timpul sezonului cald, exista posibilitatea de a face o plimbare cu barcile pescaresti printre stancile pe care le-ai vazut mai sus. Sunt unele sub forma unei porti, permitand barcilor sa treaca "prin ele".
Vointa si timp de o vacanta in Portugalia sa ai. Ne reauzim maine cu alte experiente!
In vacanta portugheza, ma "joc" cu un aparat 
Silves este mic si - asemenea multor locuri pe unde am trecut prin Portugalia rurala - era aproape pustiu. Nu inteleg unde sunt oamenii de acolo. Daca era canicula, daca eram in tarile germanice seara, mai intelegeam, dar si latinii ... !?
Oraselul este destul de saracacios, cu strazi pavate cu piatra cubica, case joase, tip vagon, la usa fiecaraeia gasind un numar facut din bucati de faianta vopsita, ca in Andaluzia (sudul Spaniei).
In varf se afla Castelul Silves, cel mai bine pastrat castel din regiunea Algarve. In total sunt 7 turnuri, 4 dintre acestea fiind modificate in timpul reconstructiei. Mai multe 
Ma gandeam ce bine trebuie sa fie de pensionarii nordici, britanici si din vestul Europei, care vin aici cu rulote cu absolut tot ce le trebuie si stau cateva saptamani pe an. Mai ales iarna, cand in tarile lor nu sunt 12-14 grade la amiaza.
De pe plaja am mers in oraselul vechi, situat chiar langa portul pescaresc, ca sa mancam. Nu cred ca erau mai mult de 5-6 turisti la mese. Gol. Pustiu. Ca dupa bomba atomica.
Un nene pescar a prins cativa saci de crabi. Ii desarta din sacii de rafie in custile speciale din sarma. Trimite-i bre la Bucuresti, ca mai prinzi maine altii! :P
La cativa pasi e o mica faleza amenajata cu bun gust si incepe orasul vechi, ingramadit pe o coasta. Mai mai ca iti sare stiuca in farfurie daca iei masa la una dintre terasele de langa apa.
Portimao, o destinatie cu "de toate"
Acum ca am vazut aproape toata coasta regiunii Algarve, incep sa intocmesc in minte fel si fel de topuri. Unde e apa cea mai curata, care e plaja cea mai pitoreasca, unde m-as duce sa privesc apusul, s.a.m.d.
In 
In vacanta portugheza, ma "joc" cu un aparat 
Multi dintre voi, cei care cititi blogul, mi-ati cerut mai multe detalii despre acest zbor. Pentru ca din cauza din cauza asezarii geografice a Portugaliei, nu prea ai ocazia des sa zbori cu TAP-ul, decat catre Portugalia, transatlantic, eventual si catre Spania.
La finalul anului trecut am primit din partea 
2. Cartierul Alfama. Poate cea mai pitoreasca zona a Lisabonei. Un cartier in forma de musuroi, aflat pe deal, cu stradute inguste, pavate cu piatra cubica. Este unul dintre putinele cartiere care nu au avut mult de suferit in urma
3. Periscopul din Castelul Sao George. Castelul care domina Lisabona nu e foarte spectaculos in sine. Un lucru trebuie musai vazut in interiorul sau. Este vorba despre 
4. Apusul din Praça do Comércio. Apusul e fabulos in multe parti ale Lisabonei. Soarele apune exact deasupra oceanului. Iar daca mai interpui si podul 25 aprilie, iese asta!
6. Un sprit seara in Bairro Alto. Punctul zero al distractiei din capitala Portugaliei e 
8. Praça do Comércio si o plimbare spre Cais do Sodre, pe malul apei. Promenada despre care iti vorbesc e geniala. Moderna, cu multe locuri unde poti sta jos si cu terase. Iti recomand sa mergi dupa-amiaza pe acolo, ca sa prinzi si apusul.
9. Mercado da Ribeira. Daca tot ai ajuns in Cais do Sodre, intra 
10. Turnul Belem si Manastirea Ieronimilor. Poate cea mai frumoasa constructie in stil manuelit din lume, locul unde este inmormantat Vasco da Gama. In 
Acesta este genul de platou pe care-l vei intalni in majoritatea restaurantelor lusitane. Si daca masa incepe si cu o supa - de obicei din legume, sau cu carne de pui, ori cu bucatele de carnat - indigestia pare o chestiune iminenta. Uriase, asa as caracteriza intr-un singur cuvant portile care ti se servesc.
Sa luam un alt exemplu. Caracatita cu cartofi noi fierti, ulei de masline, ceapa si usturoi. 3 tentacule mari, cred ca la suta de grame cel putin, fiecare. Pai la noi caracatita are doar un rol decorativ in farfurie, pe unde am mai mancat. Dar e lesne de inteles de ce.
Meniurile carciumilor din Lisabona contin vreo 5 sectiuni mari si late - antreuri (startere), carne, peste, bauturi si deserturi. Nu e o bucatarie fina. Langa garniturile de orez fiert (care se fierbe dimineata si se serveste reincalzit) si cartofi prajiti, se arunca niste bucati de carne parpalite pe gratarul incins si 2 linguri de salata - de obicei cu ceapa.
Pesemne ca e un popor care iubeste carnea. Sunt doua lucruri care nu mi-au placut: ceapa pusa aproape in orice salata si oul ochi cocotat deasupra fripturii.
La capitolul peste, 
Zona cea mai cunoscuta de restaurante si bodegi este 
Preturile din supermarket
In supermarketuri, mancarea costa cu 10-20% mai mult decat la noi. dar exista si o groaza de produse mult mai ieftine decat in Romania. Calamar inghetat la 2 euro kilogramul, peste la 3 euro ... Mai rar. In general, fructele de mare si tot ce se "culege" din mare este bun la pret.
Am vazut intr-un Auchan (care se numea altfel, dar avea sigla Auchan), reduceri de 50% la mancare. 4 sticle de Coca-Cola la 2 litri, de la 6 euro, la 3 euro. In Romania n-am vazut niciodata asa oferta la cola.
Lidl este "tatal" lor in Portugalia. Sunt multe asemenea supermarketuri si in sud, in Algarve. Unele preturi mi s-au parut mai mici decat in Romania. Si ca sa va faceti o idee ce puteti face cu 13 euro in Lidl, priviti poza de mai jos. Sunt cumparaturile pe care le-am facut din Sagres, pentru ca aveam un apartament inchiriat in Portimao. Berea nu era cine stie ce. Am crezut ca e un brand local, dar dupa aceea mi-am dat seama ca e o bere mai slabuta, care se gaseste si pe la noi.
In poza sunt: 1 kg mix fructe de mare, unt sarat, 200g cascaval/mozarella, bere la un litru, vin rosu, suc natural de portocale la 0,75 l, bagheta, 2 limes, sare, 4 creme de zahar ars.
Pasteis de Belem
Daca ajungi in Portugalia si nu mananci 
Pastelaria
Va spuneam ca portughezii au un cult pentru deserturi. Pastel de nata gasesti si in alte pastelarii din oras (ceva intre cofetarie si patiserie), dar parca nu sunt la fel de bune. Poate si pentru ca am mancat originalul mai intai.
Cel mai bine e sa nu iti iei desert in localul unde mananci masa de pranz si sa te opresti la o pastelaria pentru ceva dulce. O sa gasesti ceva si pe placul tau.
Multe produse se aseamana cu tartele, biscuitii sau cu fursecurile de la noi.
O ciudatenie sunt 
All U can Eat
Exista si asa ceva. Cu 7-8 euro ai acces la un bar plin cu salate. Carnea se serveste direct de la rotisor si este de vita, porc, pui si peste.
Magazinul de conserve
Te-ai fi gandit vreodata ca poti face arta din ... conserve de peste? Explozia aceasta de culoare se produce intr-un magazin numai cu conserve, aflat pe drumul care duce din Cais do Sodre in Praca do Comercio.
Conservele sunt puse pe fabrici, pe zone geografice, toate cu etichete viu colorate. Parca sunt piese de colectie.
Feluri traditionale portugheze de mancare
Ce mai poti cere daca te asezi la masa in Lisabona. Acum depinde si de gusturi.
Concluzii
Portugalia este o tara ieftina. Asa ca nu-ti face mari probleme la capitolul mancare. Vrei sa mananci de 5 euro, gasesti mancare de 5. Vrei de 15, gasesti de 15.
Ai un euro si jumatate la dispozitie, intri in supermarket, iti iei o conserva de calamar la 1 euro si un codru de paine la 50 de centi si aia ti-e masa. Mai vrei si apa? :P De la teava, desi am citit ca miroase a clor sau cu 16 centi sticla de 2 litri.
* Daca ti se pare util, te astept cu un like pe 
Cum ajungi de la aeroport in centrul Lisabonei
Dupa asta te prezinti pentru baggage drop off (predarea bagajelor), care merge foarte repede, si control corporal. Dincolo de linia de control te asteapta cam aceleasi tipuri de magazine pe care le gasesti in orice aeroport din lume - duty free-uri (scumpute), magazine de haine, terase si restaurante.
Am remarcat un Mc Donald's, Pizza Hut si Starbucks, dintre brandurile cunoscute. Preturile sunt insa mai mari decat in oras. Un hamburger era 1,80 euro, in loc de 1,00 euro in oras. Dar, nah, esti in aeroport.
Imbarcarea spre Bucuresti era prevazuta la poarta 41A, pare-se ca in zona non-Schengen a aeroportului. Asa ca a trebuit sa mai trecem si de punctul de control al pasapoartelor. Mi-am scanat singur pasaportul, apoi o camera focusa pe fata pasagerului si primeai OK-ul de trecere. Smart.
In fine, ajungi la poarta de imbarcare, langa care mai sunt duty-free-uri, ceva mai mici, asta daca ai uitat sa iei ceva.
Pregatirea detaliilor legate de zbor
Pornim de la un rationament logic - daca ai escala intr-un aeroport, in 90% din cazuri inseamna ca zbori cu o cursa de linie. Acestea, in majoritatea cazurilor, aterizeaza pe aeroporturile principale ale oraselor. Si din nou, in majoritatea cazurilor, aeroporturile principale sunt situate mai aproape de oras si au legaturi mai bune cu urbea respectiva decat aeroporturile unde aterizeaza low-costurile. Bucurestiul era, pe vremuri, cand se zbura si pe Baneasa, un caz fericit pentru cei care ajungeau cu companiile low-cost.
La check-in, doamna amabila de la ghiseu te intreaba, in cazul in care ai o escala respectabila (de la 3-4 ore in sus), daca vrei bagajul de cala la destinatia finala sau in aeroportul de conexiune. Pesemne mai sunt persoane care nu se simt confortabil in a-si lasa valiza timp de 6 ore la "mana" firmei de handling din aeroportul unde face escala. Daca vrei sa dai fuga rapid in oras, ia valiza la destinatie, fara a pune in ea lucruri de valoare, care trebuie sa stea in bagajul de mana.
Cand faci check-inul la Bucuresti, trebuie sa stii ca esti inregistrat automat si pentru urmatorul zbor. Deci, daca mergi rapid pana in centrul orasului in care faci escala, te vei intoarce cu un ceas, o ora si un pic, inainte de decolarea urmatorului zbor. Va trebui sa mai treci doar de controlul corporal si eventual de cel de pasapoarte, daca nu zbori din Schengen in Schengen. Boardingul se face in general cu 40-45 de minute inainte de plecarea cursei. Daca zbori transcontinental, trebuie sa fii mai repede la poarta de imbarcare.
Ce trebuie sa faci inainte de a pleca in calatorie
Toate detaliile legate de city break-ul fulger (escala de 4-5 ore) trebuie stabilite de acasa. Stii de ce? Pentru ca o sa ajungi pe aeroportul cu pricina, n-o sa stii incotro sa o iei, nu o sa-ti mearga bine netul din aeroport, nu o sa ti se deschida nu stiu ce harta pe mobil, si asa pierzi timp.
1. Afla cum ajungi cel mai rapid si avantajos in centrul orasului, sau unde ai nevoie. Pentru asta te poti folosi de site-ul aeroportului respectiv, unde vei gasi informatiile de care ai nevoie. Iti dau ca 
3. Afla cum ajungi la primul obiectiv! Tot 
4. Daca ai putin timp la dispozitie si crezi ca nu are sens sa mergi pana in oras, cauta ceva prin zona. Ramanand la Paris, TGV-ul face 9 minute de la Aeroportul Charles de Gaulle pana la Disneyland Paris. Iar langa Disneyland este si un outlet - cel din 
6. Ce bilete, ce abonamente folosesti. In unele orase, pentru a ajunge de la aeroport in centru, ai nevoie de un bilet simplu de autobuz sau metrou. In altele sunt tarife speciale pe rutele catre si dinspre aeroport.
Si voi lua ca exemplu Viena. Un bilet simplu costa 2,20 euro. Un abonament pentru o zi - 7,60 euro. Asta inseamna ca daca folosesti 3 bilete esti sub pretul abonamentului. La al 4-lea bilet, deja treci peste cei 7,60, deci abonamentul este solutia mai avantajoasa.
Si acum sa socotim. Un drum de la aeroport in centru - 1 bilet. Intorsul - al doilea bilet. Crezi ca nu te mai urci 2 statii intr-un tramvai sau metrou, pentru a castiga timp, in Viena? Eu zic ca da. Mai trebuie sa fac o mentiune. Fiind in afara orasului, pentru aeroport se mai platea (acum 3 ani) un supliment. Inca un bilet. Dar asta nu-ti afecteaza planurile. Si cu abonament, si cu bilet simplu, tot trebuia sa cumperi suplimentul.
* Foto header: © 
Din avion. Da, nu te uita mirat. Pentru ca aeroportul este situat in interiorul orasului, ultimele 2-3 minute, inainte de aterizare, ofera o priveliste splendida. Pacat ca am zburat noaptea.
Daca te uiti pe harta, vei vedea ca orasul Bari este situat chiar la "glezna/calcaiul cizmei" (al Italiei). Administrativ vorbind, face parte din regiunea Puglia, una dintre cele mai sarace zone ale Italiei. Este o regiune 
Cate zile iti sunt necesare in Bari
Bari in sine este un oras de vazut intr-o zi cel mult. Imagineaza-ti ca de la gara centrala pana la mare, la Adriatica, faci in jur de 25-30 de minute pe jos. In acest rastimp treci pe artera comerciala a orasului si traversezi orasul vechi. Deci perimetrul de vizitat este cam de 20 de minute/20 de minute de mers pe jos (sud-nord, respectiv est-vest).
Superbe sunt oraselele aflate pe langa Bari, cum ar fi Alberobello - 
2. 
3. 
4. Lungomare. Este "Promenade des Anglais"-ul Bari-ului. O sosea care se intinde de-a lungul marii, mai austera decat vestita promenada din Nisa, dar numai buna pentru o plimbare la pranz sau pentru o repriza de jogging dimineata.
5. 
6. Corso Vittorio Emanuele II. Se putea ca bulevardul principal din Bari sa nu poarte numele 
7. 
8. 
9. Portul de feriboturi. Este locul de unde pleaca navele cu turisti catre Albania, Grecia sau Croatia. Nimic special in mod deosebit. E frumoasa soseaua care se incolaceste in jurul centrului vechi, pe malul marii.
Barivechhia - orasul vechi din Bari
Este de departe atractia numarul 1 a orasului. Barivechhia este un fel de Napoli, mai curat si mai sigur. Locuitorii Bari-ului au o vorba - "Se Parigi avesse il mare, sarebbe una piccola Bari" (Daca Parisul ar avea mare, ar fi un mic Bari).
Realitatea e ca zona istorica a orasului Bari era, pana nu demult, un loc destul de periculos. De cand autoritatiile au intervenit si s-au construit restaurante, piete pentru turisti, criminalitatea a scazut. Se fac eforturi mari ca orasul sa devina foarte "turistic". Am fost de 2 ori in Bari, si am iesit chiar si seara tarziu, si nu m-a intrebat nimeni de sanatate, chiar daca ma aflam pe stradutele inguste ale zonei centrale.
Interesant e faptul ca multe case au usa de intrare in bucatarie sau in living chiar in strada. Daca oamenii sunt acasa, stau de regula cu usa deschisa, numai o perdea - cum sunt acelea care ofera protectie de muste la casele de la noi de la tara - interpunandu-se intre strada si locuinta.
In aer se simte miros de detergent si balsam, gratie rufelor puse la uscat pe o sarma agatata la mica invoiala.
Cum te deplasezi, unde te cazezi si ce mananci in Bari
Deplasare - Un bilet de autobuz costa 1 euro in Bari, dar mersul pe jos nu numai ca face piciorul frumos, dar iti permite sa ajungi rapid unde ai nevoie. Autobuzul mai mult te incurca, deci uita total de el.
Cazare - Accentul cade in Bari pe serviciile de tip B&B. Hoteluri sunt putine. Nu evita nici macar B&B - urile cu baie comuna. Ele sunt de fapt un apartament stil vagon, cu 3 sau 4 camere, transformat intr-un mic hotel pe un etaj. Ai doua bai, fiecare cu cheia la camera lui.
Ce mananci - Bucataria bareza e simpla, dar gustoasa. La capitolul paste, poti incerca specialitatea locala - 
Cand e cel mai bine sa mergi in Bari
Din aprilie pana in octombrie vremea este foarte placuta. In Bari se poate face chiar si plaja vara - pe 
Ce trebuie sa mai stii despre Bari
In concluzie, vanatoarea de bilete la promotie e un joc in care unii castiga, altii pierd. Iar ambele tabere sunt din randul turistilor. Daca unii cumpara la promotie, ceilalti nu mai gasesc acele bilete si platesc mai mult. Dar asta nu inseamna ca TAROM e neserios, sau ca Jurca "mascareste" capturile de ecran ale biletelor in Photoshop.
Si apropo. Promotia mai e valabila pana pe 15 februarie, iar bilete mai sunt in sistem.
Sa auzim de bine!
"Marca romaneasca, cu traditie, TAROM va invita de Dragobete sa calatoriti cu bilete începând de la 99*euro/ pentru o calatorie dus-intors cu toate taxele incluse. Oferta este valabila pe toate rutele directe operate de TAROM cu avioane proprii, intre Romania si orice destinatie externa. Sarbatoarea romaneasca a iubirii, Dragobetele este un bun prilej de a transmite aprecierea noastra tuturor celor care aleg compania TAROM ca partener de calatorie ", a declarat Christian Heinzmann, Director General TAROM.
Din pacate nu am timp acum sa si validez cateva trasee, dar va rog pe voi sa lasati la sectiunea comentarii ce rute ati gasit si ce dificultati ati intampinat. Merci si bafta la cumparaturi! :)
* Foto header: © 
Air France. Paris la 129 de euro, Caraibe si America de Sud la 599
Romanticii de la 
In plus, francezii ofera preturi bune spre 
Lisabona, 200 de euro, cu bagaj, mancare pe saturate si mici atentii
Din titlu ai inteles cam tot ce era necesar. Compania nu ti-am spus-o. 
Wizz Air. 20% reducere pentru posesorii Wizz Discount Club
Si la 
Ryanair. 20 de euro catre Bruxelles Charleroi
Cel mai mare low-cost european, irlandezii de la 
3. Aflam detalii legate de acest avion. Tipul aeronavei este Boeing 737-700, primul zbor a avut loc in martie 2001, are varsta de 14 ani si este activ in flota TAROM.
Avionul a fost botezat "Braila", iar din 2011 este vopsit in livery-ul aliantei Sky Team. Iata si o fotografie cu el, poate l-ati vazut pe Aeroportul Otopeni. :)
Conform PlaneSpotters.net, companiile romanesti opereaza avioane cu varsta cuprinsa intre: