[image name=line]
2005. Lumea nu stia prea multe despre aviatie. Nici despre joburile de
insotitor de bord. Se stia doar ca e un domeniu nou, dar restrans, bine platit, dar extrem de riguros si serios. Asa ca, sa devii insotitor de bord parea un vis. Un vis care, pentru unii, a devenit realitate.
Cosmin este insotitor de bord de 9 ani. A ajuns la peste
7.000 de ore de zbor. A inceput totul ca o joaca, dupa ce absolvise Facultatea de Contabilitate si trebuia sa devina economist. Dar odata ce ai simtit microbul zborului, e greu sa te mai lasi. Asa ca a inceput la
Qatar Airways, a continuat cu
TAROM si
Emirates, iar acum zboara pentru compania
Fly Romania.
![cosmin-3]()
Cum ai aflat de aceasta oportunitate?
In perioada aceea, accesul la informatie nu era atat de facil ca acum. Nu gaseai pe internet sau Facebook toate joburile, nu calatoreai atat de des cu avionul. Anuntul de angajre l-am vazut in ziarul
Romania Libera. Pe jumatate de pagina, scria mare: Qatar angajeaza in Romania. Asa ca m-am prezentat la interviu si dupa o selectie care a durat vreo
12 ore, am ajuns „in finala”. A trebuit sa acord mare importanta detaliilor de conversatie, felului in care mergeam, vorbeam, gesticulam. Tinuta mi-a fost foarte bine analizata de recrutoare, in timp ce ne erau prezentate orasul si compania.
La prima vedere, parea locul ideal, orasul ideal, jobul ideal. Insa nimeni nu ne-a spus ce ne asteapta de fapt acolo. Un job extrem de serios, ore de munca fara sfarsit, oboseala dar si satisfactie, de fiecare data cand ajungeai la New York, Sydney sau in Maldive si intalneai oameni din toata lumea.
![cosmin-2]()
Cum a fost viata ta la Qatar?
Doha e un oras arab si impune anumite reguli si restrictii. Dupa mine, destul de multe, iar viata de zi cu zi, pentru o femeie, e mult mai dificila decat pentru un barbat. Ca insotitor de bord, nu ai dreptul sa ai licenta de alcool (drept urmare, nu poti cumpara/consuma alcool in Doha, spre deosebire de Dubai, unde ai aceasta optiune), nu ai voie sa fumezi, orele de somn de dinainte de zbor sunt extrem de stricte iar camera iti e verificata frecvent de manageri.
Totusi, oamenii pe care i-am intalnit atunci mi-au ramas prieteni si acum. Am vazut 80 de orase, am vizitat kilometri intregi, am facut mii de poze. Nu conta ca veneam dupa un zbor obositor, sau ca nu dormisem de 30 de ore. Conta doar sa simt, sa vad, sa traiesc. A fost un sentiment pe care nu l-am mai regasit niciodata.
Au urmat apoi TAROM si Emirates. Cum te-ai decis sa pleci?
Cand lucrezi ca insotitor de bord intr-o tara straina, te obisnuiesti usor cu un stil de viata glamourous, cu un salariu bun si cu viata in hoteluri de 5 stele. Totusi, dorul de casa si de prieteni e mai puternic decat orice. Viata mea in Romania putea fi la fel de frumoasa. Asa ca, dupa 3 ani si jumatate si 3000 de ore de zbor, am ales sa ma intorc in tara.
Am sustinut concurs la
TAROM (culmea, era anuntat concurs oficial si m-am prezentat la interviu), iar cei de acolo au fost impresionati de experienta cu care veneam, asa ca nu a fost greu sa obtin jobul. Au fost doua examene: oral si in scris. Apoi am inceput sa zbor. Doi ani la
TAROM, au fost cam ca un job de birou. Pentru ca majoritatea zborurilor nu sunt cu
layover (ramanere peste zi/noapte, la destinatie), te duci intr-o destinatie si nici macar nu cobori din avion.
Dar, colegii sunt profesionisti, pilotii romani printre cei mai bine pregatiti, iar zborurile sunt o placere. Am auzit ca acum s-au mai schimbat lucrurile, insa in acea perioada, era o varianta buna, pentru a putea fi langa familie si prieteni. Totusi, incet-incet, mi s-a facut iarasi dor de calatorii si de viata pe care ti-o ofera un job in Orient.
Asa ca, stiam deja ce trebuie sa spun si sa fac pentru a obtine un post de insotitor de bord in
Orientul Mijlociu, si am aplicat la
Emirates. Limbile straine pe care le vorbeam, au fost un plus (sunt fluent in engleza, spaniola, rusa, italiana). Imi era dor de sentimentul acela de la inceput, pe care l-am simtit la
Qatar Airways. Am luat interviul la
Emirates - unul dintre cele mai serioase interviuri pe care le-am sustinut, pentru ca eram cateva sute de candidati - si am plecat sa traiesc in
Dubai.
![cosmin-1]()
Trainingul, care la inceput mi se paruse un chin (extrem de dificil, plin de informatie, simulatoare, termeni medicali si tehnici), acum era foarte usor. Asa ca m-am acomodat foarte repede in
Dubai. Aici conditiile de viata sunt ceva mai permisive, iar accesul la o viata cosmopolita este gratuit. Arabii din
EAU sunt mult mai deschisi fata de expati, spre deosebire de cei din
Qatar, unde nu conteaza ca esti sau nu de acolo, trebuie sa respecti regulile lor!
Am inceput sa zbor pentru
Emirates, am vizitat destinatiile noi, pe care nu reusisem sa le vad cat inca eram la
Qatar, dar, incet-incet am inceput sa imi pierd rabdarea. Erau deja
7 ani de cand incepusem sa zbor, si am decis ca daca nu pot sa mai ofer aceeasi dedicatie si acelasi entuziasm, poate ca e mai bine sa renunt. Asa ca, dupa un an in
Dubai si cateva zeci de destinatii vizitate, m-am intors in
Romania, cu gandul ca nu voi mai zbura niciodata.
Cum e sa fii barbat, intr-o lume in care lucreaza mai mult femei?
Chiar daca lumea crede ca jobul de steward este destinat exclusiv femeilor, sunt destui barbati care demonstreaza, zi de zi, contrariul. Cand am aplicat sa devin insotitor de bord, multi au fost sceptici, insa in afara, deja era clar ca este nevoie ca in echipaj sa fie cel putin un barbat. Desi femeile sunt poate mai rabdatoare si mai elegante, de multe ori, cand apar conflicte sau sunt probleme pe zbor, un barbat reuseste ceva mai bine sa rezolve situatia. Uneori e mai dificil sa fii barbat, pentru ca trebuie sa fii in continuare un gentleman, si ajungi sa lucrezi mai mult decat domnisoarele. Asta pentru ca ajuti mai mult cu bagajele, nu poti sa spui "nu pot", sau "nu vreau", pentru ca nu e frumos cand o colega te roaga sa o ajuti.
![cosmin-4]()
Insa, cei mai multi prieteni ma invidieaza pentru acest job. Sunt inconjurat mereu de femei frumoase, vad lumea, stau in hoteluri luxoase. Multi si-ar dori sa faca aceasta meserie, insa nu e pentru toata lumea.
Ai avut intamplari amuzante/periculoase, pe zboruri?
Zborurile erau mai mereu amuzante. Pentru ca intalneai oameni din culturi diferite, cu sau fara pregatire profesionala, oameni care nu mai zburasera niciodata cu avionul, sau pentru care toaleta este ceva nemaivazut. O sa radeti, insa pe un zbor de
Dhaka (Bangladesh), am avut un pasager care a facut pipi pe usa de la toaleta, nestiind cum sa o deschida ca sa intre. Era un pasager extrem de sarac, dar prietenos. Atat de prietenos, incat ne-a cerut servetele ca sa stearga dupa :).
Cand intalnim cate un pasager irascibil, care reuseste sa ne scoata din sarite pe un zbor de
10-12 ore, ii oferim o bere agitata bine inainte si stam cu totii in spate sa ne uitam cum se umple de spuma cand o desface. Tot noi mergem sa il ajutam sa se curete, dupa :)!
Cat despre intamplari periculoase, este inevitabil, cand zbori atat de mult, sa nu ai ceva probleme pe zboruri. Turbulentele sunt mult mai puternice in Asia si Australia. Curentii sunt diferiti, asa ca asta era la ordinea zilei.
Am avut
pasageri violenti, pe care a trebuit sa ii imobilizam, sau probleme medicale (infarct, crize de epilepsie). Sa fii insotitor de bord nu inseamna doar sa servesti niste pasageri. Noi avem pregatire pentru orice situatie tehnica sau medicala.
Pe un zbor
Doha-Singapore, am avut un
rejected take-off, cand trenul de aterizare a luat foc la rulajul pe pista, asa ca am fost intorsi la stand si am evacuat de urgenta pasagerii, alta data am avut probleme cu franarea avionului, la aterizare. Probleme tehnice apar des cand zbori 7.000 de ore.
![cosmin-5]()
Iar acum, iti continui cariera la o companie de zbor privata?
Dupa ce am revenit din
Dubai si am luat o pauza, spuneam ca nu voi mai zbura niciodata. Ca gata, aici s-a terminat cariera mea aviatica. Ei bine, nu am reusit „ sa ma las de zbor”, asa ca lucrez, pe baza de contract, pentru compania
Fly Romania. Experienta mea anterioara ma recomanda pentru un astfel de job si e mult mai usor sa lucrezi pe avioane mici. Recomand oricui ca, dupa cativa ani de zbor pentru o companie de linie, sa se retraga la privat, chiar daca este foarte greu de obtinut un astfel de job.
![cosmin-6]()
* Daca ti-a placut, te astept cu un like pe facebook.com/Mihajurca.ro. Multumesc!
Cum ai aflat de aceasta oportunitate?
In perioada aceea, accesul la informatie nu era atat de facil ca acum. Nu gaseai pe internet sau Facebook toate joburile, nu calatoreai atat de des cu avionul. Anuntul de angajre l-am vazut in ziarul Romania Libera. Pe jumatate de pagina, scria mare: Qatar angajeaza in Romania. Asa ca m-am prezentat la interviu si dupa o selectie care a durat vreo 12 ore, am ajuns „in finala”. A trebuit sa acord mare importanta detaliilor de conversatie, felului in care mergeam, vorbeam, gesticulam. Tinuta mi-a fost foarte bine analizata de recrutoare, in timp ce ne erau prezentate orasul si compania.
La prima vedere, parea locul ideal, orasul ideal, jobul ideal. Insa nimeni nu ne-a spus ce ne asteapta de fapt acolo. Un job extrem de serios, ore de munca fara sfarsit, oboseala dar si satisfactie, de fiecare data cand ajungeai la New York, Sydney sau in Maldive si intalneai oameni din toata lumea.
Cum a fost viata ta la Qatar?
Doha e un oras arab si impune anumite reguli si restrictii. Dupa mine, destul de multe, iar viata de zi cu zi, pentru o femeie, e mult mai dificila decat pentru un barbat. Ca insotitor de bord, nu ai dreptul sa ai licenta de alcool (drept urmare, nu poti cumpara/consuma alcool in Doha, spre deosebire de Dubai, unde ai aceasta optiune), nu ai voie sa fumezi, orele de somn de dinainte de zbor sunt extrem de stricte iar camera iti e verificata frecvent de manageri.
Totusi, oamenii pe care i-am intalnit atunci mi-au ramas prieteni si acum. Am vazut 80 de orase, am vizitat kilometri intregi, am facut mii de poze. Nu conta ca veneam dupa un zbor obositor, sau ca nu dormisem de 30 de ore. Conta doar sa simt, sa vad, sa traiesc. A fost un sentiment pe care nu l-am mai regasit niciodata.
Au urmat apoi TAROM si Emirates. Cum te-ai decis sa pleci?
Cand lucrezi ca insotitor de bord intr-o tara straina, te obisnuiesti usor cu un stil de viata glamourous, cu un salariu bun si cu viata in hoteluri de 5 stele. Totusi, dorul de casa si de prieteni e mai puternic decat orice. Viata mea in Romania putea fi la fel de frumoasa. Asa ca, dupa 3 ani si jumatate si 3000 de ore de zbor, am ales sa ma intorc in tara.
Am sustinut concurs la TAROM (culmea, era anuntat concurs oficial si m-am prezentat la interviu), iar cei de acolo au fost impresionati de experienta cu care veneam, asa ca nu a fost greu sa obtin jobul. Au fost doua examene: oral si in scris. Apoi am inceput sa zbor. Doi ani la TAROM, au fost cam ca un job de birou. Pentru ca majoritatea zborurilor nu sunt cu layover (ramanere peste zi/noapte, la destinatie), te duci intr-o destinatie si nici macar nu cobori din avion.
Dar, colegii sunt profesionisti, pilotii romani printre cei mai bine pregatiti, iar zborurile sunt o placere. Am auzit ca acum s-au mai schimbat lucrurile, insa in acea perioada, era o varianta buna, pentru a putea fi langa familie si prieteni. Totusi, incet-incet, mi s-a facut iarasi dor de calatorii si de viata pe care ti-o ofera un job in Orient.
Asa ca, stiam deja ce trebuie sa spun si sa fac pentru a obtine un post de insotitor de bord in Orientul Mijlociu, si am aplicat la Emirates. Limbile straine pe care le vorbeam, au fost un plus (sunt fluent in engleza, spaniola, rusa, italiana). Imi era dor de sentimentul acela de la inceput, pe care l-am simtit la Qatar Airways. Am luat interviul la Emirates - unul dintre cele mai serioase interviuri pe care le-am sustinut, pentru ca eram cateva sute de candidati - si am plecat sa traiesc in Dubai.
Trainingul, care la inceput mi se paruse un chin (extrem de dificil, plin de informatie, simulatoare, termeni medicali si tehnici), acum era foarte usor. Asa ca m-am acomodat foarte repede in Dubai. Aici conditiile de viata sunt ceva mai permisive, iar accesul la o viata cosmopolita este gratuit. Arabii din EAU sunt mult mai deschisi fata de expati, spre deosebire de cei din Qatar, unde nu conteaza ca esti sau nu de acolo, trebuie sa respecti regulile lor!
Am inceput sa zbor pentru Emirates, am vizitat destinatiile noi, pe care nu reusisem sa le vad cat inca eram la Qatar, dar, incet-incet am inceput sa imi pierd rabdarea. Erau deja 7 ani de cand incepusem sa zbor, si am decis ca daca nu pot sa mai ofer aceeasi dedicatie si acelasi entuziasm, poate ca e mai bine sa renunt. Asa ca, dupa un an in Dubai si cateva zeci de destinatii vizitate, m-am intors in Romania, cu gandul ca nu voi mai zbura niciodata.
Cum e sa fii barbat, intr-o lume in care lucreaza mai mult femei?
Chiar daca lumea crede ca jobul de steward este destinat exclusiv femeilor, sunt destui barbati care demonstreaza, zi de zi, contrariul. Cand am aplicat sa devin insotitor de bord, multi au fost sceptici, insa in afara, deja era clar ca este nevoie ca in echipaj sa fie cel putin un barbat. Desi femeile sunt poate mai rabdatoare si mai elegante, de multe ori, cand apar conflicte sau sunt probleme pe zbor, un barbat reuseste ceva mai bine sa rezolve situatia. Uneori e mai dificil sa fii barbat, pentru ca trebuie sa fii in continuare un gentleman, si ajungi sa lucrezi mai mult decat domnisoarele. Asta pentru ca ajuti mai mult cu bagajele, nu poti sa spui "nu pot", sau "nu vreau", pentru ca nu e frumos cand o colega te roaga sa o ajuti.
Insa, cei mai multi prieteni ma invidieaza pentru acest job. Sunt inconjurat mereu de femei frumoase, vad lumea, stau in hoteluri luxoase. Multi si-ar dori sa faca aceasta meserie, insa nu e pentru toata lumea.
Ai avut intamplari amuzante/periculoase, pe zboruri?
Zborurile erau mai mereu amuzante. Pentru ca intalneai oameni din culturi diferite, cu sau fara pregatire profesionala, oameni care nu mai zburasera niciodata cu avionul, sau pentru care toaleta este ceva nemaivazut. O sa radeti, insa pe un zbor de Dhaka (Bangladesh), am avut un pasager care a facut pipi pe usa de la toaleta, nestiind cum sa o deschida ca sa intre. Era un pasager extrem de sarac, dar prietenos. Atat de prietenos, incat ne-a cerut servetele ca sa stearga dupa :).
Cand intalnim cate un pasager irascibil, care reuseste sa ne scoata din sarite pe un zbor de 10-12 ore, ii oferim o bere agitata bine inainte si stam cu totii in spate sa ne uitam cum se umple de spuma cand o desface. Tot noi mergem sa il ajutam sa se curete, dupa :)!
Cat despre intamplari periculoase, este inevitabil, cand zbori atat de mult, sa nu ai ceva probleme pe zboruri. Turbulentele sunt mult mai puternice in Asia si Australia. Curentii sunt diferiti, asa ca asta era la ordinea zilei.
Am avut pasageri violenti, pe care a trebuit sa ii imobilizam, sau probleme medicale (infarct, crize de epilepsie). Sa fii insotitor de bord nu inseamna doar sa servesti niste pasageri. Noi avem pregatire pentru orice situatie tehnica sau medicala.
Pe un zbor Doha-Singapore, am avut un rejected take-off, cand trenul de aterizare a luat foc la rulajul pe pista, asa ca am fost intorsi la stand si am evacuat de urgenta pasagerii, alta data am avut probleme cu franarea avionului, la aterizare. Probleme tehnice apar des cand zbori 7.000 de ore.
Iar acum, iti continui cariera la o companie de zbor privata?
Dupa ce am revenit din Dubai si am luat o pauza, spuneam ca nu voi mai zbura niciodata. Ca gata, aici s-a terminat cariera mea aviatica. Ei bine, nu am reusit „ sa ma las de zbor”, asa ca lucrez, pe baza de contract, pentru compania Fly Romania. Experienta mea anterioara ma recomanda pentru un astfel de job si e mult mai usor sa lucrezi pe avioane mici. Recomand oricui ca, dupa cativa ani de zbor pentru o companie de linie, sa se retraga la privat, chiar daca este foarte greu de obtinut un astfel de job.
* Daca ti-a placut, te astept cu un like pe facebook.com/Mihajurca.ro. Multumesc!